rxx&tux’s blog

În timp ce mulţi dintre noi cred că somnul este o întindere temporală în care nu se întâmplă nimic, somnul este, de fapt, cel puţin din punct de vedere neurologic, o perioadă de timp foarte aglomerată. Deşi importanţa somnului nu poate fi discutată, oamenii de ştiinţă nu cunosc cu exactitate de ce este atât de important pentru supravieţuirea noastră.

Ştiinţific, etapele somnului .se pot recunoaşte urmărind schimbările ce se petrec în undele emise de creier. Cele cinci etape ale somnului se repetă de până la cinci ori în timpul nopţii. Pe măsură ce noaptea se desfăşoară, fiecare ciclu se lungeşte, şi somnul REM (Rapid eye movement), timp în care majoritatea visurilor au loc, se extinde şi el.

Etapa 1

În acest stadiu precoce, care poate dura doar câteva minute, corpul alunecă spre starea de somn, manifestat prin căscat. Undele cerebrale sunt în marea lor majoritate de amplitudine mare, slabă şi ocazional unde alfa (asemănătoare celor ce le întâlnim când persoana este trează). Această etapă ocupă aproximativ 5% din timpul total de somn la adulţii tineri.

Etapa 2

Bataile inimii şi respiraţia încetinesc şi somnul devine mai adânc decât în prima etapă. Undele slabe continuă sa fie emise, cu ocazionale “vârfuri” de unde, denumite şi “fusuri de somn”. Această etapă ocupă între 44 şi 55% din timpul total de somn la adulţii tineri.

REM (Rapid eye movement)

Această etapă se extinde pe parcursul nopţii, pe măsură ce se repetă ciclic. Prima etapă REM poate dura doar 10 minute în timp ce ultima poate dura chiar o oră. În timpul acestei etape bătăile inimii se accelerează, respiraţia devine superficială (puţin perceptibilă), ochii se mişcă rapid, muşchii sunt relaxaţi, iar visele sunt cât se poate de intense. În acest moment, undele cerebrale se aseamănă cu cele din timpul “mersului”. Această etapă ocupă între 20 şi 25% din timpul total de somn la adulţii tineri.

Scopul somnului

Există mai multe teorii în această privinţă:

• Teoria adaptivă: Această teorie ne spune că somnul îmbunătăţeşte şansele de supravieţuire ale unui animal. Cele care obişnuiesc să doarmă conform modului lor de viaţă au cele mai mari şanse de supravieţuire. Speciile nocturne au somnul diferit de vânătorii diurni, spre exemplu.
• Teoria Conservării Energiei: Animalele ce au un stil de viaţă alert şi cu metabolismul rapid dorm mai mult decât cele care ard caloriile mai încet, astfel conservându-şi energia pentru partidele de vânătoare.
• Teoria Restaurării: Conform acestei teorii, corpul se restaurează pe parcursul somnului. Cercetătorii cunosc faptul că neuro-toxinele sunt neutralizate în timpul somnului şi faptul că celulele se divid, ţesuturile se sintetizează şi hormoni de creştere sunt eliberaţi în timpul etapelor de somn cu emisii de unde slabe (sau non-REM). Atleţii, spre exemplu, petrec mai mult timp în etapele 3 şi 4 (unde slabe) decât alţii, iar copii şi tinerii de asemenea.
• Teoria Programării-Reprogramării: Această teorie susţine că informaţia inutilă este “ştearsă” şi că informaţia importantă este întipărită într-o memorie mai puternică. Copii, care acumulează informaţie la o rată mult mai mare decât în orice altă etapă evolutivă a vieţii, dorm cel mai mult. Cu toate acestea, somnul poate să nu fie similar întipăririi informaţiilor învăţate la şcoală, spre exemplu.

Cercetări recente indică faptul că somnul REM ar putea fi soluţia. Copiii şi tinerii parcurg în timpul somnului o perioada REM mai mare decât a adulţilor, iar adulţii care sunt la şcoală sau trec prin perioade de solicitare intelectuală acumulativă intensă cunosc o creştere temporală a somnului REM. Când oamenii sunt privaţi de somnul REM sunt mai puţin pricepuţi la a rezolva probleme creative.
Deci somnul face bine la sanatate… Interesant, nu?

Sursa:   http://ro.wikipedia.org/wiki/Somn

tuxilina